Gary Sinise is an award winning actor, on the stage, TV and big screen. He is best known for playing Lieutenant Dan in Forrest Gump. Inspired by this role and his family members, Gary is now the head of the Gary Sinise Foundation, which offers support for service members who need help with mental wellness, trauma, physical recovery, and loss. He Also plays concerts worldwide for our nation’s defenders and their families, boosting morale and offering gratitude for their sacrifices as part of the Lt. Dan Band. Jay and Gary discuss the changing needs of American service members and their families, the many services the Gary Sinise Foundation provides, how Gary’s work helped him through personal loss and much more. Today's episode was produced by Tani Levitt and Mijon Zulu. To check out more episodes or to learn more about the show, you can visit our website Allaboutchangepodcast.com. If you like our show, spread the word, tell a friend or family member, or leave us a review on your favorite podcasting app. We really appreciate it. All About Change is produced by the Ruderman Family Foundation. Episode Chapters (0:00) intro (1:11) Veterans’ changing needs over the past half century (7:57) Veterans’ appreciation of Gary’s portrayal of Lt. Dan (10:25) By helping others, we step out of ourselves (11:46) The Lt. Dan Band (15:29) How the death of Gary’s son Mac impacts his activism (17:33) Bringing services to American heroes wherever they are (19:45) Accurate portrayals of veterans in film and TV (20:58) How can people get involved with the Gary Sinise foundation (24:24) Goodbye For video episodes, watch on www.youtube.com/@therudermanfamilyfoundation Stay in touch: X: @JayRuderman | @RudermanFdn LinkedIn: Jay Ruderman | Ruderman Family Foundation Instagram: All About Change Podcast | Ruderman Family Foundation To learn more about the podcast, visit https://allaboutchangepodcast.com/ Looking for more insights into the world of activism? Be sure to check out Jay’s brand new book, Find Your Fight , in which Jay teaches the next generation of activists and advocates how to step up and bring about lasting change. You can find Find Your Fight wherever you buy your books, and you can learn more about it at www.jayruderman.com .…
Player FM - Internet Radio Done Right
Checked 23d ago
Додано four роки тому
Вміст надано Editura Spandugino. Весь вміст подкастів, включаючи епізоди, графіку та описи подкастів, завантажується та надається безпосередньо компанією Editura Spandugino або його партнером по платформі подкастів. Якщо ви вважаєте, що хтось використовує ваш захищений авторським правом твір без вашого дозволу, ви можете виконати процедуру, описану тут https://uk.player.fm/legal.
Player FM - додаток Podcast
Переходьте в офлайн за допомогою програми Player FM !
Переходьте в офлайн за допомогою програми Player FM !
))
Подкасти, які варто послухати
РЕКЛАМА
Spandugino Podcasts
Відзначити всі (не)відтворені ...
Manage series 2893259
Вміст надано Editura Spandugino. Весь вміст подкастів, включаючи епізоди, графіку та описи подкастів, завантажується та надається безпосередньо компанією Editura Spandugino або його партнером по платформі подкастів. Якщо ви вважаєте, що хтось використовує ваш захищений авторським правом твір без вашого дозволу, ви можете виконати процедуру, описану тут https://uk.player.fm/legal.
Din același izvor din care s-au născut Fundația Spandugino și Editura Spandugino, urmând aceleași principii profunde ce își doresc să promoveze un model cultural al calității și responsabilității, Spandugino Podcasts se naște pentru a contribui la misiunea comună pe care Fundația și Editura
Spandugino o servesc, adresându-se într-un format modern, tinerilor și tuturor celor ce își doresc să creeze un viitor mai bun, prin educație.
…
continue reading
Spandugino o servesc, adresându-se într-un format modern, tinerilor și tuturor celor ce își doresc să creeze un viitor mai bun, prin educație.
119 епізодів
Поширити
Відзначити всі (не)відтворені ...
Manage series 2893259
Вміст надано Editura Spandugino. Весь вміст подкастів, включаючи епізоди, графіку та описи подкастів, завантажується та надається безпосередньо компанією Editura Spandugino або його партнером по платформі подкастів. Якщо ви вважаєте, що хтось використовує ваш захищений авторським правом твір без вашого дозволу, ви можете виконати процедуру, описану тут https://uk.player.fm/legal.
Din același izvor din care s-au născut Fundația Spandugino și Editura Spandugino, urmând aceleași principii profunde ce își doresc să promoveze un model cultural al calității și responsabilității, Spandugino Podcasts se naște pentru a contribui la misiunea comună pe care Fundația și Editura
Spandugino o servesc, adresându-se într-un format modern, tinerilor și tuturor celor ce își doresc să creeze un viitor mai bun, prin educație.
…
continue reading
Spandugino o servesc, adresându-se într-un format modern, tinerilor și tuturor celor ce își doresc să creeze un viitor mai bun, prin educație.
119 епізодів
Усі епізоди
×
1 Reziliența prin cultură. Sever Voinescu | DERIVE IDEOLOGICE ALE PEZENTULUI - RES PUBLICA 1:04:26
1:04:26 
Відтворити Пізніше 
Відтворити Пізніше 
Списки 
Подобається 
Подобається1:04:26
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. De ce democrația, statul de drept, suveranitatea și structurile euroatlantice nu trebuie privite ca niște scopuri în sine? Dacă suveranitatea este una dintre cele mai importante moșteniri primite de la înaintașii noștri, cum se explică atunci apariția unui număr atât de mare de „suveraniști” în ultimii ani? S-ar putea spune că există anumite perioade de timp propice derapajelor ideologice? Ce s-a schimbat în mentalul colectiv, producând o adevărată mutație la nivelul societății actuale? Care ar fi consecințele faptului că experiența istorică ne-a determinat să ne raportăm la lume într-un mod tranzacțional? Ceea ce trăim astăzi ar putea pune în lumină și o acută criză de conștiință? Oare incapacitatea actualei generații de a-și proiecta idealuri de viață este una dintre cauzele acestei crize? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de dezbateri RES PUBLICA, dialogul dintre Sever Voinescu, publicist, eseist și diplomat, și Cristian Pătrășconiu, scriitor și publicist, devine o ardentă pledoarie pentru democrație, suveranitate și stat de drept, înțelese ca niște instrumente menite să asigure fericirea și prosperitatea societății, îndeosebi într-un timp marcat de neliniște și nesiguranță socială, dar și de o criză economică globală. 0:00 Intro 0:14 Skip Intro 9:56 „Dacă te uiți, de pildă, în Uniunea Europeană, care toată e, de fapt, un joc despre suveranitate, în care părți de suveranitate se cedează pentru a obține ceva în plus, în sensul acesta al creșterii fericirii propriei tale națiuni, unii politicieni se descurcă mai bine, alții mai rău, sunt conjuncturi...” 19:42 „Până de curând, alegerile se câștigau flatând poporul, spunându-le oamenilor că sunt deștepți, că sunt buni, că sunt extraordinari. Trebuia să-l lingușești bine. A fi populist, asta însemna, să spui: «Sunteți formidabili, sunteți extraordinari». Era un concurs. Acum prinde foarte mult discursul: «Sunteți proști, v-au păcălit toți, sunteți fraierii planetei, trebuie să vin eu să vă salvez».” 31:53 „Sigur că orice om din opoziție trebuie să strige că a murit democrația. Eu nu cred că a murit democrația. Sigur că e o democrație imperfectă, sigur că e o democrație care ne enervează. Democrația e ceva foarte enervant. Vreau să mai spun un lucru: noi avem iluzii în legătură cu democrația.” 41:26 „𝘐𝘥𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘢 𝘨𝘦𝘳𝘮𝘢𝘯ă este o carte de polemică, în care el [Marx], împreună cu Engels, îi atacă pe socialiști, îi atacă pe ceea ce numea «tinerii hegelieni», din care făcuse și el parte. Motivul principal era lipsa de realism și el dă cuvântului 𝘪𝘥𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘦 o conotație negativă.” 54:53 „Depinde ce-ți dorești. Am sentimentul că unul din lucrurile care ne încurcă foarte mult este că ne e greu să definim ce dorim. Raportul acesta dintre idei și ideal – 𝘪𝘥𝘦𝘢𝘭 substantiv, nu adjectiv – este un raport care îmi pare foarte denaturat azi, în sensul că ideile noastre nu mai sunt capabile, nu știu de ce, să ne producă ideal, să producă idealuri de viață.” Dezbtarea RES PUBLICA poate fi urmărită aici: https://youtu.be/U3TtZF88yOI…
1 Reziliența prin cultură. Ioan Stanomir | DERIVE IDEOLOGICE ALE PEZENTULUI - RES PUBLICA 1:12:30
1:12:30 Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається Подобається1:12:30
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. S-ar putea spune că secolul al XX-lea a reprezentat un teren fertil pentru cele mai terifiante forme de derapaje intelectuale? Cum putem să rezistăm astăzi în fața unor asemenea derive ideologice? Sunt oare aceste patologii ale prezentului și niște tentative de suprimare a pluralismului politic? Ce a însemnat pentru intelectualii evrei din prima jumătate a veacului trecut angajarea ideologică a lumii în care trăiau, sub semnul strivitor al antisemitismului? Cât de periculoasă s-a dovedit a fi, în acea perioadă sumbră, problema genealogiei ideilor? În ce fel s-au implicat marii gânditori Raymond Aron și Isaiah Berlin în lupta cu monștrii ideologici, oferind un răspuns din perspectiva unei perfecte civilități? Ceea ce trăim acum ar putea fi semnul unui sfârșit al lumii noastre sau mai degrabă pragul unui nou început? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de dezbateri RES PUBLICA, dialogul dintre Ioan Stanomir, profesor universitar, eseist și politolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, surprinde cu acuitate formele de manifestare ale unor derive ideologice care au desfigurat în secolul trecut chipul umanității, opunându-le cu fermitate impecabila seninătate a lucidității și a clarității morale. 0:00 Intro 0:14 Skip Intro 10:56 „Ce înseamnă secolul XX ca monstruozitate absolută? Să ne gândim la destinul evreilor central-europeni. Evreii central-europeni, în primul rând, aveau o limbă, privită cu dispreț de unii: limba idiș. Dar o limbă care, prin Șalom Alehem, devine egala oricărei alte limbi. Adică ei îl traduc pe Shakespeare în idiș...” 20:48 „Raymond Aron, într-o altă ordine de idei și pe alte coordonate, ilustrează, la fel, această seninătate absolută a reperelor. Raymond nu a fost – ne spune și în 𝘔𝘦𝘮𝘰𝘳𝘪𝘪 – niciodată complexat sau preocupat de identitatea sa.” 31:12 „Antisemitismul are o istorie complicată în secolul XX. El nu este doar un antisemitism al dreptei radicale. Dreapta radicală, prin nazism, produce Holocaustul. Dar să nu uităm că antisemitismul, într-o formă prea puțin travestită, crește în stalinism.” 42:22 „Și toți cei care astăzi găsesc scuze antisemitismului sunt la fel de abjecți ca și cei care vorbeau despre coruperea spiritului iudaic. Poate că multă lume nu știe, dar în acea perioadă se vorbea despre «filosofie iudaică», despre «muzică iudaică», despre «știință iudaică»...” 51:13 „Cazul antisemitismului, despre care nu trebuie niciodată să încetăm să vorbim, este un caz paradigmatic, pentru că, de fapt, modernitatea se confundă cu istoria antisemitismului, în termeni moderni.” 1:03:01 „Și aș spune un cuvânt despre drepturile femeilor. Eu nu am văzut nici în Gaza, sub Hamas, nici în Liban, sub Hezbollah, nici în Iran, sub teocrație, drepturile femeilor respectate.” Conferinta RES PUBLICA este disponbilă aici: https://youtu.be/U3TtZF88yOI…
1 Reziliența prin cultură. Adrian Papahagi | SCRIERI 1 de Marian Papahagi 1:26:46
1:26:46 Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається Подобається1:26:46
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. În ce domenii de specialitate s-au afirmat în mod strălucit reprezentanții familiei Papahagi, începând din secolul al XIX-lea? Cât de importantă este moștenirea spirituală pe care Marian Papahagi le-a transmis-o copiilor săi, îndeosebi în privința limbii și culturii italiene? Ce fel de critic era și cum reușea să armonizeze rigoarea hermeneutică și pasiunea pentru poezie? Se poate spune că anumiți scriitori erau pentru el o adevărată supapă de normalitate în anii cenușii ai comunismului terminal? Care sunt primele amintiri pe care Adrian Papahagi le păstrează despre tatăl lui? În ce fel a gândit alcătuirea seriei de autor dedicate de Editura Spandugino ilustrului critic și teoretician literar Marian Papahagi? În jurul unor întrebări inspirate de apariția primului volum al acestei serii, dialogul dintre Adrian Papahagi, profesor și eseist, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, conturează un emoționant portret intelectual al lui Marian Papahagi, o personalitate luminoasă a culturii române și un autentic spirit european, care a reușit să rămână liber într-o epocă de dictatură, menținând – prin onestitatea sa admirabilă și prin simțul acut al datoriei – normalitatea și calmul valorilor. 0:00 Intro 0:14 Skip Intro 11:19 „Sunt amintiri foarte fulgurante și sunt înfiorat, de fapt, ce mult s-a șters memoria din primii ani, să zicem din perioada comunistă. Sunt momente în care ne aducea cu mașina acasă, și a venit o iarnă de aia incredibilă, și era să rămânem blocați în zăpadă sub un pod, în drum spre casă; sunt momentele absolut fabuloase când se lua curentul, și tata ne speria, și ne distram prin casă...” 18:54 „Eu îl iubeam extraordinar de mult și stăteam împreună, discutam. În ultima vreme, când el era deja foarte obosit – abia acum îmi dau seama, gândindu-mă retroactiv –, stăteam așa și încercam să-l înveselesc. Ajunsese surmenat dincolo de limita acceptabilului, făcea prea multe lucruri...” 29:21 „Cel mai mult detesta ticăloșia, fățărnicia, minciuna, dubla măsură, fușereala. Nu suporta fușereala. Țin minte asta de la el, cum punea edițiile unele lângă altele și spunea: «Aici scrie 1 cu cifră arabă, aici scrie cu romană, dincolo pe ăla l-au mutat mai jos, aia-i sus, aici nu scrie editura...» Adică avea un simț instituțional foarte adânc. Pentru el, o colecție era o instituție.” 40:12 „Era de mult teatrul și el însuși era teatral. De altfel, cu Doru Vartic (Ion Vartic), care a pus bazele Facultății de Teatru de la Cluj, se amuzau teribil să recite Caragiale între ei; știau pe de rost absolut tot Caragiale, cel puțin 𝘖 𝘯𝘰𝘢𝘱𝘵𝘦 𝘧𝘶𝘳𝘵𝘶𝘯𝘰𝘢𝘴ă, și 𝘖 𝘴𝘤𝘳𝘪𝘴𝘰𝘢𝘳𝘦 𝘱𝘪𝘦𝘳𝘥𝘶𝘵ă, și 𝘊𝘰𝘯𝘶 𝘓𝘦𝘰𝘯𝘪𝘥𝘢, știau absolut pe de rost din 𝘔𝘰𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 ș𝘪 𝘴𝘤𝘩𝘪ț𝘦 și vorbeau caragialește.” 49:45 „Avea câteva cărți pe care le recita aproape: Švejk (Hašek), Caragiale – pe care-l știa din doască-n doască și era caragialian –, evident Bulgakov. Când se întâlnea cu Vartic, era cel mai mare spectacol, fiindcă vorbeau practic din replici din Bulgakov, din Hašek și din Caragiale, amestecați toți așa; era un regal. Astea erau cărțile lui de suflet...” 59:23 „Citindu-le acuma, ai impresia unei epoci normale: pun în vedere un intelectual care reușea, într-o epocă extrem de constrângătoare, și de ruptă de lume, și de totalitară, și de distopică, să rămână normal la cap și să vorbească, la fel ca într-un context european de libertate, despre scriitori din alte țări, care-i plăceau, sau despre orice teme care-l interesau...” 1:10:01 „Jurnalul lui tata are două volume de caiet A4, mari, groase, fiecare de vreo două sute de pagini. Acolo am o mare dilemă – o dublă dilemă. În primul rând, scrie așa pe prima pagină a jurnalului: «Acest jurnal nu este destinat publicării, sunt doar însemnările mele personale. Dacă familia va găsi ceva interesant în ele, [atunci] e bine».” 1:18:10 „Aceste patru volume, când vor fi, cel puțin vor relua toate cărțile publicate ale lui tata și nu numai atât. Vor monumentaliza [o operă], fiindcă multe din acestea au rămas netipărite. Două dintre ele au fost retipărite după ’90 de prietenii lui, în niște ediții care arătau cum arătau cărțile acelea de atunci, cu copertă urâtă. Această carte e și un obiect superb. Doi la mână: sunt toate împreună...” Cartea este disponibilă aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/260-scrieri-1-exercitii-de-lectura-eros-si-utopie-critica-de-atelier.html…
1 Reziliența prin cultură. Valeriu Storica | O ISTORIE LITERARĂ A VINULUI ÎN ROMÂNIA 1:12:48
1:12:48 Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається Подобається1:12:48
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Cât de importantă este, într-o istorie literară a vinului, corespondența dintre arta cuvântului și enologie ? Se poate spune că scriitorii beau altfel vinul de calitate? La ce anume se referă expresia „corpul și sufletul vinului”? În ce măsură 𝘵𝘦𝘳𝘳𝘰𝘪𝘳-ul unei regiuni conferă fiecărei podgorii o identitate proprie, care se regăsește și în diversitatea soiurilor de viță-de-vie? Care sunt cele trei dimensiuni fundamentale integrate în adevărul vinului? De ce regimul comunist ar putea fi considerat o adevărată filoxeră politică pentru viile din țara noastră? Prin ce trăsături se aseamănă emoția estetică a poeziei cu dimensiunea sacră a renumitei băuturi? Pe firul unor întrebări inspirate de recenta apariție a volumului 𝘖 𝘪𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘦 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳ă 𝘢 𝘷𝘪𝘯𝘶𝘭𝘶𝘪 î𝘯 𝘙𝘰𝘮â𝘯𝘪𝘢, publicat la Editura Spandugino cu sprijinul Societății Civile de Avocați Stoica & Asociații, dialogul dintre Valeriu Stoica, profesor universitar emerit la Facultatea de Drept a Universității din București, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o elegantă analogie între istoria literaturii și cea a vinului, a căror hermeneutică nu depinde doar de tradiție și identitate, ci și de arta de a descoperi, prin anumite metodologii specifice, calea spre adevărul estetic înscris deopotrivă în opera literară și în sufletul licorii bahice. 0:00 Intro 0:14 Skip intro 9:47 „Odată ce-a găsit câmpul liber, filoxera s-a răspândit încet-încet în viile din Franța. În Anglia n-a avut ce să dăuneze, pentru că la vremea aceea nu erau prea multe vii acolo. Dar în Franța, în câțiva ani, podgoriile celebre s-au ruinat, viile s-au uscat. A fost un fel de cutremur național în Franța, pentru că încercau să găsească soluții pentru a face față acestei situații...” 19:40 „Vinul adevărat este vinul care e expresia spiritului conservator, pentru că vinul este legat de tradiție, este legat de identitate. Și nu e vorba doar de identitatea personală; ea se exprimă și personal, prin arta enologului, așa cum un scriitor mare își imprimă propria identitate în operă...” 30:37 „Dacă ne întoarcem la cartea lui Răzvan Voncu, el spune că filoxera politică n-a ucis doar libertatea politică; a ucis și creativitatea în multe domenii. Și a ucis și vinul bun, a ucis vinul adevărat. Când există un regim autoritar, chiar dacă dictatorul iubește vinul și este un bun cunoscător al vinului, face vin bun pentru el, dar nu pentru ceilalți.” 41:07 „Cât privește pe scriitorii care beau vin – și pe cei care au băut vin –, eu îi apreciez în funcție de ce a rezultat din această bucurie a lor. Le prețuiesc munca, dar în funcție de rezultat. Să începem cu prozatorii: Dimitrie Cantemir, în 𝘋𝘦𝘴𝘤𝘳𝘪𝘱𝘵𝘪𝘰 𝘔𝘰𝘭𝘥𝘢𝘷𝘪𝘢𝘦, are un fel de mini-monografie a vinului în Moldova.” 50:03 „Pentru cunoscători, înțelegerea corpului vinului presupune o oarecare pricepere, răbdare, analiză organoleptică (folosesc un termen oarecum pretențios – analiza făcută cu simțurile noastre). Ca să distingem toate calitățile pe care vinul le are în corpul lui, avem nevoie de toate simțurile. Avem nevoie mai întâi de percepția vizuală – culoarea vinului este culoarea care absoarbe lumina...” 1:01:33 „E vorba și de primul sens care ne vine la îndemână și care e de obicei folosit, și anume că, atunci când oamenii beau vin ceva mai mult, cenzurile autocontrolului dispar și ca urmare poți să spui și adevărul. Este un sens, dar nu acesta este cel adevărat, pentru că asta presupune că bei vin fără măsură. Or, un adevărat cunoscător, iubitor de vin nu bea fără măsură...” Cartea este diponibilă aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/263-o-istorie-literara-a-vinului-in-romania.html…
1 Reziliența prin cultură. Răzvan Voncu - O ISTORIE LITERARĂ A VINULUI ÎN ROMÂNIA 1:12:19
1:12:19 Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається Подобається1:12:19
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. S-ar putea afirma că, dintre toate licorile, vinul are cea mai importantă semnificație culturală? În ce măsură fenomenul viticol constituie o dovadă a continuității românești pe actualul teritoriu al țării noastre? Cum se particularizează relația dintre vin și literatură în scrierile unor poeți și prozatori români reprezentativi pentru anumite epoci culturale? Dar în confesiunile eseiștilor și criticilor literari? Există oare și nume surprinzătoare în rândul literaților, de la care nu ne-am aștepta să aibă o legătură strânsă cu vinul? Ce perioadă din istoria modernă a României este considerată a fi cea mai bogată în ocurențe literare ale vinului? În esență, ce ne poate spune această băutură despre literatura română și istoria ei? Explorând arhitectura ideatică a volumului 𝘖 𝘪𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘦 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳ă 𝘢 𝘷𝘪𝘯𝘶𝘭𝘶𝘪 î𝘯 𝘙𝘰𝘮â𝘯𝘪𝘢, publicat la Editura Spandugino cu sprijinul Societății Civile de Avocați Stoica & Asociații, dialogul dintre criticul și istoricul literar Răzvan Voncu, conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității din București, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o pasionantă incursiune printre vârstele vinului, așa cum se desprind acestea din operele scriitorilor români, dar și un impresionant survol asupra regiunilor viticole de azi, prefigurând un mod de viață de un subtil rafinament, în care licoarea bahică devine ea însăși o adevărată poveste. 0:00 Intro 0:14 Skip Intro 10:35 „M-a interesat, din cele mai vechi timpuri, relația cu teritoriul și cu ceea ce se numește 𝘵𝘦𝘳𝘳𝘰𝘪𝘳, adică această relație complexă între sol, climă, așezare geografică, dar și deprinderea de a face vin și partea culturală. De aceea am început cu Antichitatea, când nu existau, evident, limba română și nici literatura română…” 21:08 „Pe de altă parte, poeții și prozatorii evident că ocupă primul plan al dezbaterii, relația lor cu vinul fiind, firește, diferită, pentru că diferite sunt instrumentele cu care și-l însușesc, cu care-l înșfacă. Avem mari poeți ai vinului, avem prozatori în opera cărora vinul curge din belșug și avem și prozatori în opera cărora vinul joacă un rol mai profund decât acela de însoțitor al povestirii.” 30:52 „Este bogată literatura română în relații cu vinul și, cu unele excepții, cam toți scriitorii importanți au avut un soi de relație cu vinul. Există mari scriitori la care relația este absentă, după cum există scriitori mai puțin importanți, de raftul al doilea, cu o prezență foarte bogată, cum sunt tradiționaliștii la 1900.” 40:42 „Doi prieteni de facultate, jurnalistul Nicolae Corbeanu de la Deutsche Welle și criticul de film Călin Căliman, au fost martorii transformării lui Nichita Stănescu dintr-un abstinent cu parapon într-un degustător. Împrejurarea s-a petrecut undeva în timpul facultății, prin anul III, când Matei Călinescu, colegul lor, i-a dus la o terasă bucureșteană, spunând că a descoperit un vin fantastic…” 50:21 „Gastronomia românească are Brillat-Savarin-ul ei, în postura lui Păstorel Teodoreanu. Sigur că îi desparte un secol și mai bine – poate chiar două secole – pe cei doi, dar Brillat-Savarin al nostru e altfel decât Brillat-Savarin al francezilor. Este un Brillat-Savarin care are și 𝘴𝘢𝘷𝘰𝘪𝘳 𝘷𝘪𝘷𝘳𝘦, dar are și știința de carte.” 1:01:20 „Ne spune că suntem o literatură a unui popor latin, vorbind un idiom latin, trăind într-un cadru de viață în care elementul central este moștenirea romană, după două milenii de la consumarea acestei experiențe. Ne spune că suntem o literatură de tip mediteraneean, exuberantă, câteodată superficială în sensul bun al termenului, adică însușindu-ne creator suprafețele, o literatură adaptabilă…” Cartea este disponibilă aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/263-o-istorie-literara-a-vinului-in-romania.html…
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce fel de însoțitori ne sunt îngerii? Cum se explică faptul că, în ultimele decenii, angelologia a revenit în centrul discursului teologic și cultural? În ce fel s-au articulat învățăturile despre îngeri de-a lungul timpului, de la Vechiul Testament și până la revelatoarea sinteză a lui Pseudo-Dionisie Areopagitul, privitoare la ierarhiile îngerești? Mai avem oare nevoie de aceste prezența angelice după venirea lui Iisus Hristos? De ce reprezentările lor din icoanele bizantine evocă mereu o lume diafană, aureolată de un surâs transfigurat? La ce anume se referă sintagma „pâinea îngerilor”? Reflectând asupra generosului orizont tematic oferit de volumul Î𝘯𝘨𝘦𝘳𝘪𝘪 ș𝘪 𝘮𝘪𝘴𝘪𝘶𝘯𝘦𝘢 𝘭𝘰𝘳 𝘥𝘶𝘱ă î𝘯𝘷ăță𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘗ă𝘳𝘪𝘯ț𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘉𝘪𝘴𝘦𝘳𝘪𝘤𝘪𝘪 de Jean Daniélou, dialogul dintre Teodor Baconschi, eseist, diplomat și istoric al religiilor, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, tatonează cu delicatețe dimensiunea spirituală și misterioasă a ființelor angelice, intermediare între transcendența divină și lumea noastră obiectivă. 0:00 Intro 0:14 Skip Intro 6:23 „[Jean Daniélou] dezvoltase o intimitate intelectuală absolută cu textele patristice. E și cea mai bună antologie de texte patristice despre îngeri. El era, în același timp, o minte carteziană, franțuzească, în stare să sistematizeze tot acest material…” 12:50 „Unul dintre filmele care mi-au plăcut mult din creația unui regizor foarte îndrăgit de mine, Wim Wenders, este 𝘋𝘦𝘳 𝘏𝘪𝘮𝘮𝘦𝘭 ü𝘣𝘦𝘳 𝘉𝘦𝘳𝘭𝘪𝘯, în care joacă și Peter Falk – Colombo – și Bruno Ganz, un mare actor german. Ei bine, în 𝘊𝘦𝘳𝘶𝘭 𝘥𝘦𝘢𝘴𝘶𝘱𝘳𝘢 𝘉𝘦𝘳𝘭𝘪𝘯𝘶𝘭𝘶𝘪 apar doi îngeri...” 18:51 „E echivalentul spiritual al manei cu care Dumnezeu hrănește poporul ales condus de Moise spre Țara Sfântă, prin peregrinarea lui de patruzeci de ani prin deșert. Este un fel de euharistie imaterială.” 24:08 „Îngerii, ca și Dumnezeu, nu sunt un reflex al nevoilor noastre. De vreme ce crezi, ca act de sacrificiu al intelectului, crezi și în existența lui Dumnezeu de sine stătătoare, ca și a îngerilor, din moment ce aderi la această viziune în care lași loc misterului și imaterialului.” Cartea este disponbilă aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/238-ingerii-si-misiunea-lor-dupa-invatatura-parintilor-bisericii.html…
1 Reziliența prin cultură. Dumitru Borțun - ROMÂNIA CA PROIECT 1:00:48
1:00:48 Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається Подобається1:00:48
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce înseamnă pentru profesorul Dumitru Borțun „România ca proiect”? Când devine mai ușor să iubim o țară așa cum este ea, apreciindu-i potențialul real? Există vreun factor care obturează o perspectivă în termenii adevărului cu privire la țara noastră? De ce am ajuns într-un asemenea punct al istoriei în care oamenii sunt atrași mai degrabă de pseudoștiințe și de false religii? Trăim oare într-o lume atât de greu de înțeles, încât până și capacitatea noastră de adaptare pare a fi depășită de șocul cultural? Ce fel de blocaje provoacă acest impas în înțelegerea lumii? Pe firul unor întrebări inspirate de apariția volumului 𝘙𝘰𝘮â𝘯𝘪𝘢 𝘤𝘢 𝘱𝘳𝘰𝘪𝘦𝘤𝘵. 𝘚𝘵𝘶𝘥𝘪𝘪 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘰 ț𝘢𝘳ă 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘢 𝘧𝘰𝘴𝘵, 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘦𝘴𝘵𝘦 ș𝘪 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘢𝘳 𝘱𝘶𝘵𝘦𝘢 𝘧𝘪, dialogul dintre profesorul Dumitru Borțun, doctor în filosofie , și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o complexă și lucidă radiografie a unor contexte și mentalități tributare încă istoriei noastre complicate, reliefând necesitatea formării gândirii critice și alternative, precum și revigorarea unui autentic program de educație la nivel național. 0:00 Intro 0:14 Skip Intro 10:49 „În România, în spațiul românesc, s-a desființat cel mai târziu iobăgia. Este vorba despre o relație de muncă în care munca e forțată și neplătită. Fiind forțată, nu e iubită; fiind neplătită, produce hoție. Deci, dacă nu-ți place munca, nu muncești. Dacă nu muncești, din ce să trăiești?” 19:36 „Un individ egocentric vede lumea, o interpretează și o evaluează în funcție de propriile lui valori, propriile lui sentimente, care vin din propria lui poziție în societate. E o reducție, pentru că sunt și alții care au alte poziții și care pot să vadă altfel lucrurile, să evalueze altfel un eveniment...” 31:05 „Lumea este atât de complexă, încât Edgar Morin vorbește de două-trei decenii de paradigma complexității, de nevoia de a schimba modul de gândire. Lumea a ajuns atât de complexă, încât nu mai poate fi înțeleasă și controlată, stăpânită.” 40:08 „Un alt obstacol, pe care eu îl văd zilnic la studenții mei, este confuzia dintre 𝘥𝘰𝘹𝘢 și 𝘦𝘱𝘪𝘴𝘵𝘦𝘮𝘦 – dintre opinie și cunoaștere. În psihologia populară, credem că, dacă avem o opinie, știm despre ce e vorba. E opinie, nu e cunoștință.” 51:51 „Sunt sociologi care spun că memoria socială durează trei generații, atâta timp cât se poate transmite din gură în gură un eveniment, de la bunici la părinți și de la părinți la copii. Mai departe se termină.” Cartea este disponibilă aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/266-romania-ca-proiect.html…
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce fel de patrimoniu spiritual se regăsește în volumul 𝘖𝘱𝘦𝘳𝘢 𝘖𝘮𝘯𝘪𝘢 de Pia Alimăneștianu, grație unei spectaculoase restituiri a scrierilor acestei autoare? Cum își amintește Monica Pillat de stră-strămătușa ei, așa cum a cunoscut-o în anii copilăriei? Dar cu ochii de acum, când o redescoperă datorită acestei proze de o mare frumusețe, ce ne readuce în prezent imaginea unei Românii a decenței, curajului și demnității? De ce am uitat astăzi de acea Românie? Ce este „trecutul viu” și în ce relație se află acesta cu prezentul, dar și cu viitorul nostru? Explorând multiplele semnificații ale volumului 𝘖𝘱𝘦𝘳𝘢 𝘖𝘮𝘯𝘪𝘢, recent apărut în colecția „Distinguo” a Editurii Spandugino, dialogul dintre scriitoarea Monica Pillat, renumită specialistă în domeniul literaturii engleze și americane, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, conturează un emoționant portret lăuntric al Piei Alimăneștianu, adevărat model de altruism, discreție și patriotism, o personalitate care s-a implicat cu admirabil spirit civic în evenimentele ce au condus la formarea României moderne, dar care a cunoscut apoi sfâșierea și dezastrul pricinuite de instaurarea regimului comunist. 0:00 Intro 0:14 Skip Intro 7:55 „Ceea ce mi-a rămas în minte din povestirile bunicii mele, cu care adesea mă duceam să o vizitez, este că [Pia Alimăneștianu] a ținut să fie înmormântată în costum național și cu marama pe cap, așa cum fusese la nunta ei. Costumul național, pe vremurile acelea, era cea mai frumoasă îmbrăcăminte; era și un semn de înalt patriotism, dar era și un veșmânt care te lega de comunitatea din care făceai parte…” 17:27 „Am regăsit-o pe Pia Alimăneștianu de două ori. O dată, pe stră-strămătușa pierdută am regăsit-o la altă vârstă, la care puteam să înțeleg altfel decât copil fiind. Am fost cu ea de la egal la egal, pentru că am regăsit-o la vârsta la care era ea când am cunoscut-o. Ea, pe de altă parte, mi-a recuperat o Românie pe care n-o știam, pe care n-am apucat-o niciodată…” 25:01 „[A ținut] foarte mult. Și cu Ion Pillat, și cu copiii lui. Când Mariuța, sora ei, a plecat cu copiii Pillat în Franța ca să le completeze educația, Pia s-a dus și ea să-i viziteze și se bucura cu ei alături de tot ce descopereau în «orașul luminilor». A fost foarte prezentă în viața lor.” Cartea este disponibilă aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/259-opera-omnia-insemnari-din-timpul-ocupatiei-germane.html…
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce fel de poezii sunt incluse în volumul 𝘍𝘢𝘮𝘪𝘭𝘪𝘢 𝘥𝘪𝘯 𝘷𝘦𝘳𝘴, o antologie despre care s-ar putea spune că este scrisă „la patru mâini”? Prin ce se deosebesc aceste poeme de creațiile mai bine cunoscute ale lui Ion Pillat? Ce anume a emoționat-o pe cercetătoarea Carmen Brăgaru în apropierea unui asemenea patrimoniu spiritual? Cât de important este discursul vizual (acuarele, manuscrise, fotografii de familie) care-l însoțește pe cel poetic, sporindu-i forța de sugestie? Ce tip de memorie este păstrată în aceste versuri, eliberând din arcanele trecutului voci, chipuri și reverii ale celor de altădată? Oare o făptură atât de fragilă precum poezia ne mai poate oferi astăzi un refugiu spiritual? În jurul unor întrebări inspirate de recenta apariție a volumului 𝘍𝘢𝘮𝘪𝘭𝘪𝘢 𝘥𝘪𝘯 𝘷𝘦𝘳𝘴 de Ion Pillat, dialogul dintre Carmen Brăgaru, cercetătoare în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează cu subtilitate miracolul plămădirii arhitecturii textuale, grație căruia această superbă sculptură poetică i-a strâns în jurul ei, precum o masă a umbrelor, pe toți membrii familiei scriitorului. 0:00 Intro 0:14 Skip Intro 11:36 „Mi-am amintit la un moment dat că exista în arhiva familiei un manuscris în care Dinu Pillat alesese un număr de poezii – 24 la număr, nici mai mult, nici mai puțin – din aproape întreaga operă a tatălui lui. Și asta se întâmpla în 1940.” 21:40 „De la aceste două manuscrise, așezându-le, selectându-le, am ajuns să ne gândim la o absență importantă: a Mariei Pillat. De ce? În ambele manuscrise ale copiilor existau cel puțin două poezii, la amândoi – 𝘚𝘤𝘳𝘪𝘴𝘰𝘢𝘳𝘦, de exemplu, care este dedicată, este o scrisoare în versuri trimisă de Ion Pillat și prinsă în 𝘊𝘢𝘪𝘦𝘵𝘶𝘭 𝘷𝘦𝘳𝘥𝘦...” 33:01 „Umblând pe manuscrise – eu mereu am venit cu acest contrapunct al istoricului literar care caută întotdeauna în lucrurile lăsate de autor –, am descoperit o poezie de Ion Pillat (ea nu este inedită, dar nu e cunoscută) în volumul 𝘚𝘢𝘵𝘶𝘭 𝘮𝘦𝘶, în volumul pe care l-a publicat în 1925...” 43:50 „Sunt aceste acuarele superbe ale Mariei Pillat-Brateș. Până să-l cunoască pe Ion Pillat și să se căsătorească cu el, a semnat I. Brateș, ca să nu fie discutată, ca multe alte femei din epocă – și nu numai de la noi –, semnând neutru, să pară un bărbat.”…
1 Reziliența prin cultură. Armand Goșu - EDIȚIE SPECIALĂ. Ucraina la 3 ani de război 1:14:37
1:14:37 Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається Подобається1:14:37
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. De câte ori a călătorit istoricul Armand Goșu în Ucraina, din momentul începerii războiului declanșat de agresiunea Rusiei împotriva acestei țări? A simțit vreodată că este periculos să meargă cu mașina? Ce l-a șocat cel mai puternic în timpul recentei sale vizite în capitala ucraineană? Cum se simte războiul la Kiev și ce fel de urme ale sale se pot vedea la tot pasul? Ce miros specific persistă în Ucraina, mai ales în apropiere de linia frontului? S-ar putea spune că, în ultimii doi-trei ani, dronele au schimbat în mod semnificativ natura războiului? În ce fel au reușit ucrainenii să combată propaganda rusească? Se simte faptul că anii aceștia de război au consolidat națiunea ucraineană? De ce sunt atât de importante muzeele și locurile memoriale pentru a se înțelege cu adevărat semnificația identității? Într-o ediție specială a podcastului Spandugino, presărată cu un potpuriu de imagini culese în timpul recentei vizite la Kiev, dialogul dintre profesorul Armand Goșu, doctor în istoria Rusiei și specialist în spațiul estic, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, reconstituie un tulburător periplu în miezul societății ucrainene, prin intermediul unei serii de ilustrări ale vieții oamenilor ce trăiesc sub continua amenințare a dronelor și rachetelor balistice rusești, făcând totodată eforturi deosebite pentru edificarea unei noi narațiuni despre propria identitate națională. 0:00 Intro 0:14 Skip Intro 9:27 „Lumea s-a obișnuit cu războiul la Kiev. În același timp, din patru sau cinci nopți, cred că într-una singură nu a sunat alarma. Dar te obișnuiești... De astă dată erau niște drone. Dronele fac un zgomot destul de neplăcut.” 21:58 „Ucrainenii, spre deosebire de ruși, nu iau orice. Ei caută oameni cu anumite abilități și încearcă să-i potrivească în structura armatei, pe linia frontului, unde merg, unde e nevoie de abilitățile respective și unde sunt antrenați special.” 33:32 „Ce vezi aici este catedrala refăcută după 2000. Eram chiar la deschidere, în primul an de război, chiar în ziua de Paște. Era foarte puțină lume. Catedrala asta a fost aruncată în aer de partizanii sovietici, la vreo patruzeci de zile după ce a început ocupația [germană].” 44:38 „Au fost mai multe lucruri care m-au șocat. M-a șocat foarte tare revenirea asta la normal – aparentă. Te aștepți de fiecare dată să vezi războiul foarte prezent și cu cei cu care te vezi să discuți despre război. Războiul a devenit un factor cotidian în existența lor.” 54:55 „Merg prin muzee și acolo întâlnesc tot felul de muzeografi, care sigur că vin din altă generație. Ce expun aici e din Muzeul de Istorie Militară. În general, urmăresc cărțile care formează viitoarea elită. Militarii vor continua să fie importanți în Ucraina.” 1:02:25 „Aici [la Muzeul Național de Istorie] erau niște muzeografi – istorici, doctori în istorie – care lucrau, cam de 70 de ani, și aveau o dificultate să vorbească limba ucraineană. Erau rusofoni, nu pentru că ar fi fost etnici ruși, ci pentru că pur și simplu au făcut toată școala în limba rusă.”…
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Cum își alege Sabina Fati locurile în care călătorește, multe dintre acestea fiind considerate periculoase din punct de vedere geopolitic? Cât de mult se expune atunci când urmează asemenea itinerare? Cu ce dificultăți sau probleme s-a confruntat de-a lungul timpului? Ce a determinat-o să meargă la Gurile Dunării? Există o explicație pentru faptul că amprenta rusească este atât de puternică în această regiune? În ce fel se observă în arealul respectiv și în zonele sale limitrofe, inclusiv la Odesa, încercările de rescriere a istoriei culturale? Cum se explică faptul că spațiul acesta este o pradă atât de ușoară pentru Rusia, dar nu și pentru Occident? Râvnesc oare acum mai mulți la Gurile Dunării? Pe firul evocării unor realități din anumite zone de importanță strategică, publicista și scriitoarea Sabina Fati, laureată a celei de-a patra ediții a Premiului „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei, și Cristian Pătrășconiu, scriitor și publicist, dezvăluie modul în care călătoria devine o tulburătoare experiență de cunoaștere a lumii din jurul Deltei extinse, cu multiplele sale probleme identitare, economice și culturale, acutizate de războiul declanșat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. 0:00 Intro 0:14 Skip intro 10:19 „În primul volum, traversam Asia Centrală și am plecat din China, de unde pleacă Drumul Mătăsii în mod tradițional – de unde a plecat el în perioada antică și ducea spre Vest mătăsuri. Deci am mers cu adevărat pe drumul acela care pleacă din China. Din China am ajuns în Kârgâzstan și din Kârgâzstan în Tadjikistan.” 18:49 „Am pornit de la incapacitatea României de a-și schimba legislația de apărare, de exemplu, și de la primele scandaluri ale căderii dronelor în Delta Dunării, în care românii spuneau: «N-au căzut pe teritoriul nostru», ucrainenii spuneau: «Ba au căzut pe teritoriul vostru». Dintr-odată, harta României era flexibilă...” 27:29 „Au râvnit încă de acum 2.500 de ani. Prima dată au venit romanii, care au înțeles primii, poate... Înainte am avut niște colonii grecești, dar romanii au venit și au extins imperiul până aici. Aici era limesul roman. Ei au înțeles primii importanța strategică a Dunării...” 35:56 „Am vrut să văd care sunt schimbările, pentru că atunci când am făcut înconjurul Mării Negre – și a fost și acel ocol foarte complicat – m-am oprit la Odesa și am stat destul. Odesa era atunci un oraș înfloritor, în care toată lumea vorbea rusește, dar totuși e un oraș cosmopolit, în care se vedeau amestecul, și istoria, și voluptatea de a trăi a localnicilor.” 45:48 „Eu cred că nici oficialii români nu vor sau nici cei din partea românească a Deltei Dunării, acolo unde satele sunt depopulate, unde sunt sate în care mai există două sau trei persoane. Am trecut prin sate în Deltă în care nu vezi niciun om, sate în care a rămas o persoană...”…
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. S-ar putea spune că volumul 𝘍𝘢𝘮𝘪𝘭𝘪𝘢 𝘥𝘪𝘯 𝘷𝘦𝘳𝘴 de Ion Pillat este și o carte a pomenirii? De ce a dăruit poetul copiilor săi, Pia și Dinu, cele două caiete cu poezii, scrise cu mult talent caligrafic și cu un admirabil respect pentru calofilie? Se poate oare distinge, în atmosfera lirică a acestor poeme, și un pariu pe credință? Cum se vede, de fapt, sufletul familiei Pillat în cele cinci părți care alcătuiesc arhitectura volumului? Ce culori și miresme presimțim dincolo de cuvinte, grație fotografiilor, tablourilor și facsimilelor ce însoțesc textele poetice, călăuzindu-ne, ca într-o delicată reverie, spre o altă dimensiune? Ce fel de memorie descoperim aici? Pe firul unor întrebări prilejuite de apariția antologiei 𝘍𝘢𝘮𝘪𝘭𝘪𝘢 𝘥𝘪𝘯 𝘷𝘦𝘳𝘴 de Ion Pillat, dialogul dintre scriitoarea Monica Pillat, renumită specialistă în domeniul literaturii engleze și americane, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, este o emoționantă pledoarie pentru memorie, bunătate și frumusețe, dar și un stăruitor îndemn etic, înfiripat în jurul ideii că arta poate deveni un refugiu salvator și un pilon de rezistență spirituală în momentele dramatice ale vieții. 0:00 Intro 0:14 Monica Pillat | FAMILIA DIN VERS 9:09 „Pe de altă parte, tatăl meu a păstrat manuscrisul. Povestea manuscrisului lui e diferită. În ce sens? Ion Pillat a ales pentru Pia ce credea că i se potrivește firii ei pătimașe, expansive, inteligente și pline de temperament. Deci a ales poeziile care o defineau ca gust și ca dimensiuni spirituale.” 17:13 „În poezia lui Ion Pillat întâlnim un fel de aureolă triplă. Prima este amintirea, care, evident, nu poate izvorî decât din iubire, dar și credința, pentru că poeziile lui sunt permeate de prezența divină. Și de multe ori s-a spus că el nu ar fi un mistic. Tatăl meu chiar îl considera un fin epicureu. Dar asta nu înseamnă că Dumnezeu nu este acolo.” 27:05 „E adevărat că tema darului e cea mai importantă. În primul rând, darul există în sine prin dedicații și prin prezența manuscriselor. Dar pe urmă darul s-a întors, pentru că, după cum știți, având presimțirea morții, poetul a lăsat un testament literar, încredințându-le soției și fiului său proiectul operei lui complete.” 36:26 „Aici am să mă refer la două poeme, tot dedicate Piei. Unul se cheamă 𝘜𝘯 𝘯𝘰𝘳 și celălalt se cheamă Î𝘯𝘨𝘦𝘳 𝘳ă𝘮𝘢𝘴. Și e frumos să ne gândim, citind aceste poeme, că poetul privește natura, privește imaginile prin ochii copiilor săi. Băiatul are revelația unui nor și e înnebunit să vadă pe cer imaginea unui zeu...” Cartea este disponibilă aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/265-familia-din-vers.html…
1 Reziliența prin cultură. Ștefan Colceriu - Portret în dialog. Solomon Marcus - Odiseea limbii latine 1:04:14
1:04:14 Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається Подобається1:04:14
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Care este condiția actuală a limbii latine în societatea educațională din România? Cum a devenit latina pentru Solomon Marcus o adevărată odisee, dar și o experiență formatoare? Ce anume ne învață ea, în mod fundamental, despre lumea noastră de astăzi? Ce fel de argumente ne oferă profesorul Ștefan Colceriu în sprijinul ideii că limba latină constituie o importantă cheie de acces spre marea cultură a umanității? Cine sunt marii ei adversari, atât din punct de vedere individual, cât și instituțional? Dar posibilii săi aliați? Cât de important este să milităm pentru schimbarea actualelor programe și manuale de limba latină? În suita de convorbiri prilejuite de centenarul nașterii lui Solomon Marcus, unul dintre cei mai importanți intelectuali care au contribuit la dezvoltarea studiilor interdisciplinare, dialogul dintre Ștefan Colceriu, doctor în filologie clasică și cercetător științific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează arhitectura tematică a volumului 𝘖𝘥𝘪𝘴𝘦𝘦𝘢 𝘭𝘪𝘮𝘣𝘪𝘪 𝘭𝘢𝘵𝘪𝘯𝘦, evocând totodată personalitatea distinsului său autor, care, dincolo de rigoarea specifică matematicii, manifesta o înțelegere profundă a culturii universale și a valorilor umane eterne.…
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Când l-a cunoscut poeta Ana Blandiana pe Solomon Marcus și ce amintiri păstrează din acea perioadă? Evocând titlul unei serii de volume publicate de reputatul matematician în colecția „Distinguo” a Editurii Spandugino, ce fel de „răni deschise” s-ar putea spune că au resimțit în comun cei doi intelectuali, îndeosebi după 1989? Cum a ilustrat fiecare în parte nevoia de a construi împreună cu oamenii și de a organiza speranța în societatea românească? Ce se întâmplă dacă nu închidem la timp rănile colective ale istoriei noastre? De ce a pledat Solomon Marcus cu atâta vervă pentru menținerea limbii latine și a istoriei în planurile actuale de învățământ? Simțea oare că școala românească se îndepărtează de cultura de tip umanist? În suita de convorbiri prilejuite de centenarul nașterii lui Solomon Marcus, membru al Academiei Române și unul dintre cei mai importanți intelectuali care au contribuit la dezvoltarea studiilor interdisciplinare, dialogul dintre poeta Ana Blandiana și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, conturează un extraordinar portret lăuntric al distinsului matematician, un om cu o conștiință civică și culturală de excepție, ale cărui eforturi de edificare a memoriei noastre colective s-au întrepătruns cu cele ale admirabililor ctitori ai Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet.…
1 Reziliență prin cultură. Liviu Papadima - Portret în dialog Solomon Marcus. Un decalog sau mai multe 1:03:59
1:03:59 Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається Подобається1:03:59
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. În ce împrejurări l-a cunoscut profesorul Liviu Papadima pe Solomon Marcus? Care i se pare a fi cea mai puternică dintre nevoile enunțate de distinsul matematician în celebrul său decalog intitulat 𝘡𝘦𝘤𝘦 𝘯𝘦𝘷𝘰𝘪 𝘶𝘮𝘢𝘯𝘦? În ce fel corespund aceste nevoi, asemenea unor vase comunicante, cu cele expuse în contra-canonul alcătuit de Liviu Papadima (𝘜𝘯 𝘥𝘦𝘤𝘢𝘭𝘰𝘨 𝘴𝘢𝘶 𝘮𝘢𝘪 𝘮𝘶𝘭𝘵𝘦?) cu prilejul intenselor dezbateri despre educație? S-ar putea afirma despre Solomon Marcus că era nu doar un erudit pasionat de numeroase domenii ale cunoașterii, ci și un adevărat aventurier al spiritului? De ce este atât de important ca în educație să se pună cu fermitate accentul pe valori? Cum se face că școala actuală reprezintă unul dintre segmentele cele mai neintegrate ale societății românești? În suita de convorbiri prilejuite de centenarul nașterii lui Solomon Marcus, membru al Academiei Române și unul dintre cei mai importanți intelectuali care au contribuit la dezvoltarea studiilor interdisciplinare, dialogul alert dintre profesorul Liviu Papadima, reputat critic, istoric și teoretician literar, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează complexa arhitectură ideatică a scrierilor dedicate celor zece nevoi umane, reflectând din unghiuri distincte, dar complementare, universalitatea acestora și posibilele forme prin care educația actuală ar putea să le împlinească. 0:00 Intro 0:14 Skip Intro 11:18 „Poate că una dintre cele mai șocante, pentru că este dintr-un alt domeniu decât al educației – din existența nemijlocită –, este cea cu care începe, și anume nevoia de a da un sens vieții. Are și ceva specificat, mi se pare: «la un nivel elementar», pentru că e într-adevăr o nevoie fundamentală, o nevoie care definește natura noastră umană.” 20:43 „Aici e și o diferență generaționistă foarte evidentă. Eu mi-am trăit adolescența într-o perioadă în care eram Forțați – și spun Forțați cu F mare – să facem alegeri bune la o vârstă foarte timpurie. Acum e libertate...” 30:41 „Și într-adevăr, educația, așa cum o vedem în formele vechi – educația cu mentor –, nu avea rostul ăsta, al selecției sociale. Avea rostul împlinirii ființei respective. Acum, educația formală a devenit un uriaș mecanism de frustrare, cu mediile, cu notele, cu aprecierea, cu competiția...” 42:38 „Acum avem un învățământ enorm de inhibitiv. Lui Solomon Marcus i-a plăcut foarte mult expresia asta, «agresivitate». Învățământul îi agresează pe copii: 𝘊𝘰𝘱𝘪𝘪𝘪 𝘴𝘶𝘣 𝘢𝘨𝘳𝘦𝘴𝘪𝘶𝘯𝘦. Într-adevăr, în învățământul nostru, evaluarea este în primul rând o vânătoare de greșeli.” 51:53 „Apropo de PISA și de dușurile reci pe care le-am primit de când am intrat în PISA. Noi încercăm să ne compensăm complexele cu reușitele unor aleși: celebrii olimpici, proiectul «Noica» (era încă din anii ’90: la 20 de milioane, să găsim 22 de jucători în ale filosofiei, care să câștige toate campionatele mondiale ș.a.m.d.).”…
S
Spandugino Podcasts
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Care a fost cel mai puternic șoc resimțit pe plan internațional în cel de-al treilea an al războiului declanșat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei? Cine a câștigat, în toată această perioadă, războiul propagandistic? La ce fel de repoziționări ne putem aștepta în anii următori, în ce privește relațiile dintre statele occidentale? Cât de importantă este constituirea unui nou sistem european de securitate, care să reziste în fața presiunilor exercitate de Rusia? În ce fel a schimbat revenirea lui Donald Trump la Casa Albă configurația agendei politice americane? În suita de dialoguri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, profesorul Armand Goșu, doctor în istoria Rusiei și specialist în spațiul estic, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, ne oferă o minuțioasă și extrem de nuanțată analiză a recentelor evenimente internaționale, care determină țările europene să caute cât mai repede soluții pentru constituirea unei noi alianțe militare menite să apere Ucraina. 0:00 Intro 0:14 Skip Intro 9:44 „Impresia mea e că avansăm spre așa ceva. Nu avansăm de ieri, de azi. Și ce se întâmplă în România, faptul că, sub nasul autorităților, acei militari plecau în Africa... Dacă mai cauți puțin, vezi că e zonă rusească: acolo e GRU (Serviciile Secrete ale Armatei Ruse), acolo a fost și Wagner. Ești în zona lor.” 19:26 „Pe de-o parte, poți să zici că [Statele Unite ale Americii] te pot abandona, pentru că au un președinte tranzacționist, care caută cu orice preț o înțelegere cu Putin și pare să-i facă și concesii acestuia. Dacă te mai uiți și puțin în spate, vezi că experiența lui relevantă în materie de negocieri ține de negocierile cu talibanii…” 29:58 „Cred că nici liderii europeni nu se grăbesc. Au încercat să meargă la Trump, au încercat să-i explice, au încercat să vadă cum se pot poziționa, pentru că ei trebuie să răspundă cât se poate de repede unei provocări de securitate: e vorba de Rusia.” 40:06 „Șocul cel mare a fost – proces care începuse deja din august 2023 – atitudinea 𝘦𝘴𝘵𝘢𝘣𝘭𝘪𝘴𝘩𝘮𝘦𝘯𝘵-ului american, felul în care bătălia politică internă și felul cum se poziționau pentru următoarea campanie electorală prezidențială au blocat ajutorul pentru Ucraina între august 2023 și 20 aprilie 2024.” Conferința susținută de Armand Goșu este disponibilă aici: https://youtu.be/QJlFbKjgzpI…
S
Spandugino Podcasts
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Cât de fragile și, totodată, cât de puternice sunt cărțile? S-ar putea spune că au și ele o memorie a lor? De ce cărți ale copilăriei își aduce aminte Monica Pillat, afirmând că alături de acestea i s-au deschis cu adevărat ochii minții? Ce simbolistică aparte se regăsește în basme, privilegiind nu doar continuitatea între generații, ci și descoperirea unor orizonturi similare cu cele ale lumii reale? Care era locul cărților în familiile lui Ion Pillat și Gheorghe Ene Filipescu? Există oare și o justiție săvârșită de cărți? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, emoționantul dialog dintre scriitoarea Monica Pillat, renumită specialistă în domeniul literaturii engleze și americane, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o delicată și caldă evocare a cărților din biblioteca familiei sale, din ale căror pagini răzbat, ca dintr-o prețioasă crisalidă de chihlimbar, frumusețea și înțelepciunea acumulate de-a lungul timpului în sufletul omenesc, călăuzindu-ne tainic și discret spre adevărata cunoaștere a sensului vieții.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Mihai Nadin - Portret în dialog. Solomon Marcus 1:00:45
1:00:45 Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається Подобається1:00:45
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Care sunt cele mai importante calități ale omului și profesorului Solomon Marcus, așa cum se regăsesc acestea în viața și opera lui? Cum l-a cunoscut Mihai Nadin pe reputatul matematician și ce amintiri păstrează din acei ani în care s-a înfiripat o frumoasă și trainică relație de prietenie? La ce anume se referea Solomon Marcus atunci când afirma că trebuie să punem mereu întrebări autentice, chiar extreme, pentru a găsi răspunsuri la marile nevoi profund umane? În ce fel a reușit să integreze semiotica în propria-i perspectivă asupra matematicii? Pe ce fel de educație paria Solomon Marcus, cu atât mai mult cu cât, în zilele noastre, rata analfabetismului funcțional este deosebit de ridicată? În suita de convorbiri prilejuite de centenarul nașterii lui Solomon Marcus, membru al Academiei Române și unul dintre cei mai importanți intelectuali care au contribuit la dezvoltarea studiilor interdisciplinare, dialogul dintre Mihai Nadin, a cărui activitate științifică acoperă domenii precum electronica, estetica, semiotica, interacțiunea om-computer și sistemele de anticipare, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, ne oferă un luminos portret lăuntric al renumitului matematician și profesor, devotat întru totul cercetărilor sale, dar și tinerelor generații cărora le-a oferit o cale de acces la aspectele fundamentale ale gândirii, îndemnându-le să-și conștientizeze cu luciditate locul pe care îl ocupă în lume.…
S
Spandugino Podcasts
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce anume a impresionat-o cel mai mult pe Sanda Golopenția la Solomon Marcus, de-a lungul deceniilor în care au colaborat în domeniul cercetării lingvistice? Dacă ar fi să aleagă una dintre primele amintiri legate de reputatul profesor, care ar fi aceea? Cum e posibil ca mintea unei persoane să exceleze deopotrivă în disciplinele umaniste și în științele exacte, îndeosebi în matematică? Ce ar putea dezvălui despre un asemenea om curiozitatea lui bine temperată și pasiunea pentru cunoaștere? Cât de important era pentru Solomon Marcus pariul pus pe educație, în măsura în care știința pedagogiei ar trebui să devină o „artă a întâlnirii, la mijlocul drumului, dintre profesor și elev”? Care sunt cele „zece nevoi umane” propuse într-unul dintre volumele sale apărute la Editura Spandugino? În suita de convorbiri prilejuite de centenarul nașterii lui Solomon Marcus, membru al Academiei Române și unul dintre cei mai importanți intelectuali care au contribuit la dezvoltarea studiilor interdisciplinare, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o emoționantă evocare a personalității distinsului profesor și cercetător care se manifesta cu entuziasm și tenacitate în numeroase direcții de studiu, fiind pasionat totodată de dimensiunea educativă a societății și de comunicarea constantă cu tinerii, îndemnându-i cu stăruință spre lectură și gândire critică.…
S
Spandugino Podcasts
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Oare lumea noastră – despre care s-ar putea spune că a luat-o razna – este golită de ideologii sau, dimpotrivă, acestea cresc în miezul ei într-un mod deviant? De ce nu trebuie să recurgem la simplificări, atunci când ne referim la derivele ideologice ale prezentului? Referitor la acestea din urmă, este vorba de inocență sau mai degrabă de complicitate la ticăloșie, în cazul celor ce le susțin în spațiul public? Care sunt cele mai evidente semne ale apariției unei asemenea derive ideologice? Cum observăm, de pildă, că lucrurile deviază spre naționalism, suveranism sau ortodoxism? Cum poate cineva să pretindă că este suveranist, dar în același timp să-și pună țara la picioarele unor satrapi postmoderni? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de dezbateri RES PUBLICA, dialogul dintre Teodor Baconschi, diplomat și eseist, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, ne propune o revelatoare și lucidă radiografie a lumii noastre, supuse atât asaltului noilor ideologii, cât și ispitei demagogiei, pe fondul unei disoluții accentuate a libertății și a coeziunii sociale.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Valentin Naumescu - CUM AM AJUNS AICI? Sfârșitul sfârșitului istoriei 1:06:29
1:06:29 Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається Подобається1:06:29
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Mai sunt astăzi actuale sintagmele „sfârșitul istoriei” și „ciocnirea civilizațiilor” sau trăim doar cu reminiscențele tabloului politic internațional pe care acestea îl descriau în anii ’90 ai secolului trecut? Care sunt cele mai pregnante semne ale războiului hibrid provocat de recentul proiect revizionist al ordinii liberale occidentale? Ceea ce se întâmplă acum este un fenomen cu totul nou sau lucrurile acestea s-au petrecut și în trecut, dar în alte forme? Cât de necesară ar fi o critică radicală a rețelelor sociale, în raport cu realitatea democratică? De ce este atât de importantă reinventarea centrului politic bazat pe rațiune, moderație și responsabilitate? Se poate spune, oare, că ne-am trăit deja cei mai frumoși ani ai vieții? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre profesorul și politologul Valentin Naumescu și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o lucidă și revelatoare radiografie a lumii în care trăim, cu vulnerabilitățile și patologiile ei, acutizate de tentația revizionismului extern și intern, de distorsionarea istoriei, dar și de radicalizarea accentuată a discursului public.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Mihai Nadin - LIFESTORY 1:12:54
1:12:54 Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається Подобається1:12:54
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Care sunt cele mai vechi amintiri pe care profesorul Mihai Nadin le păstrează în memorie? Cum erau iernile copilăriei sale petrecute la Brașov? Ce fel de bucurii putea avea un copil în anii teribili ai celui de-Al Doilea Război Mondial? Cât de mult au contribuit profesorii lui din perioada studiilor universitare la conturarea viitoarelor sale proiecte de cercetare, menite să conjuge preocupările tehnice cu cele din domeniul esteticii? Care este, pentru Mihai Nadin, zona cea mai profundă a patriei lui interioare? În ce circumstanțe a plecat din România în anii comunismului și care a fost apoi traiectoria sa profesională, la prestigioase universități din SUA și Germania? Pe firul unor întrebări revelatoare, dialogul dintre profesorul Mihai Nadin, a cărui remarcabilă activitate interdisciplinară acoperă domenii precum electronica, estetica, semiotica, interacțiunea om-computer, 𝘤𝘰𝘮𝘱𝘶𝘵𝘢𝘵𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭 𝘥𝘦𝘴𝘪𝘨𝘯 și sistemele de anticipare, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o emoționantă incursiune printre amintiri, cărți, locuri și chipuri de altădată, în jurul cărora se înfiripă nu doar o lume exterioară, ci și o identitate intelectuală, sub semnul căreia se afirmă pasiunea pentru teorie și abstracție, ca surse ale adevăratei cunoașteri.…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Carmen Brăgaru | Ion Pillat - PRIMELE VERSURI 1:12:20
1:12:20 Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається Подобається1:12:20
Відтворити Пізніше Відтворити Пізніше Списки Подобається ПодобаєтьсяPodcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Cât de mult au contribuit manuscrisele recent descoperite la reconstituirea primelor creații lirice ale lui Ion Pillat? Din ce perioadă datează aceste încercări poetice? Când a început Carmen Brăgaru, reputată specialistă în opera familiei Pillat, cercetarea sistematică a manuscriselor păstrate în colecții particulare și în fondurile marilor biblioteci din țară, recurgând la instrumentele de lucru ale istoriei literare? Care ar fi principalele repere ale îndelungatului său demers? Ce mai înseamnă un manuscris astăzi, în epoca noilor tehnologii digitale? Înfiripat pe marginea volumului 𝘗𝘳𝘪𝘮𝘦𝘭𝘦 𝘷𝘦𝘳𝘴𝘶𝘳𝘪. 𝘗𝘰𝘦𝘻𝘪𝘪 𝘪𝘯𝘦𝘥𝘪𝘵𝘦 ș𝘪 𝘷𝘢𝘳𝘪𝘢𝘯𝘵𝘦 𝘵𝘪𝘮𝘱𝘶𝘳𝘪𝘪 (1905-1912) de Ion Pillat, dialogul dintre Carmen Brăgaru, cercetător în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, dezvăluie fascinanta poveste a descoperirii, aproape miraculoase, a două manuscrise de tinerețe ale poetului, revelatoare mărturii ale treptatei lui apropieri, în pofida oricăror tribulații personale, de farmecul indicibil al poeziei.…
S
Spandugino Podcasts
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Cum anume devine lumea antică – îndeosebi cea greacă – un fel de lentilă prin care se poate înțelege mai bine ceea ce se petrece în zilele noastre? Ce înseamnă pentru Theodor Paleologu a trăi în acele timpuri străvechi? Cum se explică incredibila efervescență culturală și politică din perioada Antichității grecești? S-ar putea spune că lumea noastră a luat-o razna tocmai pentru că a uitat de imensa ei moștenire greacă, romană și ebraică? Ne putem lupta, oare, cu excesul de informații din zilele noastre, dacă avem la îndemână cărțile lui Platon sau Aristotel? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Theodor Paleologu, doctor în filozofie politică, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o subtilă radiografie a lumii antice, revelând fascinantul orizont de gândire care a modelat această epocă, dar și posibilele cauze ale derivei democrațiilor contemporane, prinse între capcanele dezinformării și tentațiile narcisismului exacerbat.…
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce înseamnă exilul pentru scriitorul Constantin Eretescu? Este resimțit ca o stare, un proces, un moment de criză sau mai degrabă o binecuvântare? De ce a ales să scrie și să publice în limba română după stabilirea definitivă în America? Ar putea fi vorba despre o opțiune de suflet sau despre una apropiată de teritoriul preocupărilor sale publicistice? Cum a reușit să îmblânzească exilul, mai ales înainte de 1989? Care ar putea fi amprentele personale ale vieții sale de exilat? Dar cele intelectuale? În ce fel s-a modificat, în timp, raportul problematic dintre exil și credință? În jurul acestor teme de reflecție inspirate de volumul 𝘌𝘹𝘪𝘭𝘶𝘭 𝘤𝘢 𝘮𝘦𝘵𝘢𝘮𝘰𝘳𝘧𝘰𝘻ă, dialogul dintre Constantin Eretescu, scriitor, etnolog și antropolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează diferitele forme ale exilului – privit ca alternativă necesară supraviețuirii și eliberării dintr-un regim politic opresiv –, exprimate adesea printr-o creație literară cu totul aparte, menită să reveleze dimensiunile afective și intelectuale ale patriei interioare.…
S
Spandugino Podcasts
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. La ce anume se referă metafora fluviului Alfeu? Ce fel de atitudine de viață presupune condiția de emigrant? Dar cea de exilat? Care ar fi exilul în care crede Sanda Golopenția? Ce sunt „bătăliile tăcerii” și în ce fel se manifestă acestea într-o experiență a exilului? Cum ar arăta un „Institut al Amintirii”? Ar fi mai degrabă necesar, în zilele noastre, un „Institut al Încrederii”? S-ar putea spune că, în mod paradoxal, libertatea erodează uneori încrederea dintre oameni? Cât de importantă este menținerea unui echilibru în relația dintre exil și (re)întoarcere? Se poate vorbi despre un miracol al plecării, în măsura în care există un miracol al revenirii? Explorând minuțioasa tetralogie a exilului reunită sub titlul 𝘍𝘭𝘶𝘷𝘪𝘶𝘭 𝘈𝘭𝘧𝘦𝘶 𝘴𝘢𝘶 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘦𝘹𝘪𝘭 ș𝘪 î𝘯𝘵𝘰𝘢𝘳𝘤𝘦𝘳𝘪, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, renumită specialistă în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o elegantă incursiune într-o Ithaca deopotrivă reală și simbolică, un spațiu al inițierii și al amintirilor, în care diferitele tipuri de întoarcere cunosc forme dintre cele mai surprinzătoare.…
S
Spandugino Podcasts
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce fel de relație există între folclor și identitatea unui popor? În ce măsură noile tehnologii și globalizarea digitală pot produce schimbări vizibile asupra creației populare? Care a fost vârsta de aur a folcloristicii românești, îndeosebi în ce privește culegerea și interpretarea acestui imens patrimoniu cultural? Ce s-a întâmplat cu folclorul nostru literar în perioada comunismului? Din ce motiv erau considerate periculoase, în acei ani, unele specii ale folclorului urban? Ar putea fi vorba, oare, despre tentația politicului de a pătrunde în aceste teritorii vaste și modelabile din punct de vedere ideologic? Pe firul unor întrebări inspirate de volumul 𝘍𝘰𝘭𝘤𝘭𝘰𝘳𝘶𝘭 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳 𝘢𝘭 𝘳𝘰𝘮â𝘯𝘪𝘭𝘰𝘳. 𝘖 𝘱𝘳𝘪𝘷𝘪𝘳𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘦𝘮𝘱𝘰𝘳𝘢𝘯ă, dialogul dintre Constantin Eretescu, scriitor, etnolog și antropolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează felul în care producțiile folclorice se constituie ca o parte esențială a istoriei naționale, devenind un fenomen complex și creator de identitate în lumea culturală europeană.…
S
Spandugino Podcasts
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Cât de mult a însemnat pentru Mihai Zamfir apropierea de limba și cultura portugheză? Se poate spune că Portugalia și limba acestei țări au devenit pentru sine o chestiune de destin? La ce se referă modelul semantic binar al liricii portugheze? De unde s-a ivit prejudecata potrivit căreia, în raport cu poezia, structuralismul stoarce de sevă materia lirică pe care încearcă să o explice? De ce a simțit Fernando Pessoa nevoia să-și asume atâtea măști? Este oare această opțiune o marcă a modernității? Prin ce trăsături se aseamănă Fernando Pessoa cu Luís de Camões? Dar cu poetul român Mihai Eminescu? Pe firul unor întrebări inspirate de cea de-a doua parte a volumului de 𝘚𝘵𝘶𝘥𝘪𝘪 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳𝘦 II, dedicat literaturilor străine, dialogul dintre Mihai Zamfir, profesor emerit, specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o subtilă și rafinată explorare a poeziei portugheze, din unghiul unei sinteze a diferitelor formule lirice cunoscute, care au culminat cu sonetele lui Camões și admirabilele jocuri poetice ale lui Pessoa.…
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Ce semnificație are expresia „bulevardele vieții”, care conferă titlul unuia dintre volumele apărute în seria de autor Sanda Golopenția de la Editura Spandugino? Câte dintre aceste bulevarde se află în România? Dar în America? Despre care dintre acestea s-ar putea spune că a contat cel mai mult în viața sa? Ce este cu adevărat important pentru fiecare dintre noi: bulevardele în sine sau oamenii care le străbat și cu care ne intersectăm de-a lungul existenței noastre? Cum l-a cunoscut Sanda Golopenția pe Solomon Marcus, cel ce a devenit, în ultima parte a vieții, un îndrăgit „antrenor de suflete”? Cât de importantă este tradiția și în ce fel poate reveni ea în forță, până și în momentele de criză? Explorând arhitectura ideatică a volumului 𝘉𝘶𝘭𝘦𝘷𝘢𝘳𝘥𝘦𝘭𝘦 𝘷𝘪𝘦ț𝘪𝘪, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, renumită specialistă în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o emoționantă evocare a unor locuri emblematice străbătute, dar și a unor personalități întâlnite în momentele speciale ale existenței, dezvăluind felul cum lumea materială care ne înconjoară se convertește în memorie de lungă durată, aflată sub semnul unei tradiții vii. Volumul „Bulevardele vieții” esti disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/eseu-reflecii/117-bulevardele-vieii.html…
S
Spandugino Podcasts
1 Reziliență prin cultură. Mihai Zamfir - STUDII LITERARE II. LITERATURI STRĂINE | Imaginea ascunsă 41:30
Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. De ce este muzica importantă pentru a putea înțelege mai bine marea literatură a lui Marcel Proust? Când a avut loc prima întâlnire a lui Mihai Zamfir cu opera scriitorului francez? S-ar putea spune că între Marcel Proust și James Joyce s-a jucat marele meci al modernității literare? Cum a fost posibilă apariția unui adevărat cult pentru romancierul francez în România interbelică? Ce este „imaginea ascunsă” pe care o conturează acesta în scrierile sale? În ce constă ruptura pe care o provoacă Proust în evoluția formelor romanești din secolul al XX-lea? Ne aflăm cu toții, oare, într-o continuă căutare a timpului pierdut? Pe firul unor întrebări inspirate de prima parte a celui de-al doilea volum de 𝘚𝘵𝘶𝘥𝘪𝘪 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳𝘦, dedicat literaturilor străine, dialogul dintre Mihai Zamfir, profesor emerit, specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, este o pasionantă incursiune în universul romanului proustian – adevărată reflexie a interiorității auctoriale –, în a cărui complexă arhitectură se disting nuclee narative de o rară frumusețe stilistică, străbătute de inefabila muzicalitate a textului. Volumul STUDII LITERARE II. LITERATURI STRĂINE este disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/246-studii-literare-ii-literaturi-straine.html…
Ласкаво просимо до Player FM!
Player FM сканує Інтернет для отримання високоякісних подкастів, щоб ви могли насолоджуватися ними зараз. Це найкращий додаток для подкастів, який працює на Android, iPhone і веб-сторінці. Реєстрація для синхронізації підписок між пристроями.
Daily Deals
Player FM - додаток Podcast
Переходьте в офлайн за допомогою програми Player FM !
Переходьте в офлайн за допомогою програми Player FM !
))
