))
Mă cheamă Paleologu -Paleologos în grecește-, nu Neologu: mi-am luat numele în serios și rostul meu pe lumea asta e să vorbesc despre lucruri vechi, adică perene, fundamentale sau, cum spunea tatăl meu, “despre lucruri cu adevărat importante”, care nu se demodează mîine după ce au fost la modă astăzi. Am ales să-i spunem acestei emisiuni “Metope”, pentru că mă gîndeam că doar 1% va ști ce înseamnă. Asta-i și ideea: să afle lumea lucruri mai puțin știute. Este, dacă vreți, echivalentul fresce ...
…
continue reading
1
Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan
Casa Paleologu
14
168
Întrucât ne-am decis să trăim o veșnicie, ne-am hotărât că vom avea destul timp să povestim despre istoria intelectuală a omenirii într-o serie de podcasturi începând cu antichitatea și ajungând până în zilele noastre. Planul nostru este ca, în fiecare săptămână, să purtăm o discuție despre o temă esențială din sfera umanistă. Vom vorbi, așadar, despre literatura, istorie, religie și, bineînțeles, filozofie. Totul în ordine cronologică.
…
continue reading
Episoadele de podcast: Podcastul de Istorie
…
continue reading
1
204 ani de la nașterea lui Dostoievski | METOPE, cu Theodor Paleologu și invitatul Joshua Pandele
45:14
În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Joshua Pandele despre Dostoievski: actualitatea sa, raportarea la Rusia și slavofilie, fascinația și excesele din opera lui, și despre felul în care acest autor continuă să provoace și astăzi.Theodor Paleologu
…
continue reading
Slavofilismul este un curent intelectual și cultural născut în Rusia în prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție la influențele occidentale și la modelul modernizării impus de Petru cel Mare. Slavofilii susțineau că Rusia nu trebuie să urmeze calea Europei - marcată de raționalism, individualism și revoluții - ci să se întoarcă la valorile…
…
continue reading
Socialismul nemarxist cuprinde o varietate de curente care au criticat nedreptățile sociale ale capitalismului, dar fără a adopta viziunea revoluționară și materialismul istoric al lui Marx. De la început, socialismul a fost o mișcare plurală, iar înainte ca Marx să-i impună direcția sa, numeroși gânditori au imaginat modele alternative de societat…
…
continue reading
În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Valentin Negoi, autorul volumului „Istoria nespusă a romilor din România”. Cei doi discută despre locul romilor în istoria noastră și despre memoria unei suferințe prea puțin cunoscute.Theodor Paleologu
…
continue reading
În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Cristian Preda, politolog și profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, despre volumul său recent, „Ideologii și ideologi în România contemporană”.Theodor Paleologu
…
continue reading
Marx și Engels sunt fondatorii teoriei critice moderne asupra societății capitaliste. În Manifestul Partidului Comunist (1848), au formulat un mesaj radical și limpede: istoria omenirii este o istorie a luptelor de clasă, iar societatea modernă este definită de conflictul dintre burghezie și proletariat. Capitalismul, spun ei, a revoluționat lumea,…
…
continue reading
1
Francisc și franciscanismul | METOPE, cu Theodor Paleologu și invitatul Horia-Roman Patapievici
51:41
În ediția de astăzi a emisiunii Metope, Theodor Paleologu discută cu Horia-Roman Patapievici despre Sfântul Francisc de Assisi și franciscanism, pornind de la introducerea semnată de invitat la volumul „Patericul franciscan”, apărut la Editura Humanitas.Theodor Paleologu
…
continue reading
Revoluțiile de la 1848, numite adesea „Primăvara popoarelor”, au reprezentat o explozie simultană de nemulțumiri politice, sociale și naționale în aproape întreaga Europă. De la Paris la Viena, de la Milano la Budapesta și București, valul revoluționar a cerut libertate, constituții, suveranitate națională și drepturi civile. A fost o reacție la ab…
…
continue reading
Theodor Paleologu
…
continue reading
Alexis de Tocqueville este unul dintre cei mai lucizi observatori ai democrației moderne. În „Despre democrație în America”, analizează nu doar instituțiile politice ale tânărului stat american, ci și mentalitățile, obiceiurile, formele de viață care susțin (sau subminează) spiritul democratic. Pentru Tocqueville, democrația nu înseamnă doar egalit…
…
continue reading
Theodor Paleologu
…
continue reading
Charles Dickens este cronicarul social al Angliei victoriene, un scriitor care a dat chip și glas celor uitați de istorie: orfani, muncitori, copii exploatați, oameni prinși între sărăcie și nedreptate. În romane ca Oliver Twist, David Copperfield, Marile speranțe sau Poveste despre două orașe, ficțiunea devine o formă de justiție morală. Scrisul s…
…
continue reading
1
Traduceri ale Bibliei și scrieri românești timpurii | METOPE, cu Theodor Paleologu și invitatul Emanuel Conțac
45:09
Invitatul lui Theodor Paleologu la Metope este Emanuel Conțac, filolog și coordonator al echipei de revizuire a Bibliei Cornilescu, membru al colectivului de traducere a „Bibliei după textul ebraic” (Humanitas) și autor al unor volume dedicate istoriei traducerilor biblice.Theodor Paleologu
…
continue reading
Victor Hugo este scriitorul total al secolului XIX: romancier, poet, dramaturg și om politic, aflat mereu la intersecția dintre artă și angajament. În romanele sale - „Mizerabilii”, „Notre-Dame de Paris”, „Oameni și zei” - combină forța narativă cu reflecția socială și religioasă. Nu scrie doar pentru a emoționa, ci pentru a îndrepta nedreptăți. Fi…
…
continue reading
Casa Paleologu
…
continue reading
Auguste Comte este părintele pozitivismului și unul dintre primii mari gânditori ai științei sociale. Convins că omenirea evoluează prin etape ale cunoașterii, formulează o lege a celor trei stadii: teologic (explicații prin divinități), metafizic (prin abstracțiuni) și pozitiv (prin observație și lege naturală). În această ultimă fază, cunoașterea…
…
continue reading
Balzac este arhitectul literar al societății burgheze din secolul XIX. În „Comedia umană”, proiectul său monumental, urmărește sute de personaje și zeci de povești, în încercarea de a surprinde totalitatea unei lumi în transformare: de la aristocrația decăzută la burghezia în ascensiune, de la politică și finanțe la amor și religie. Nu idealizează,…
…
continue reading
Stendhal e cronicarul lucid al pasiunii și al ambiției moderne. În romanele sale, „Roșu și negru”,„ Mănăstirea din Parma”, analizează cu o precizie aproape clinică mecanismele dorinței, ale vanității, ale ascensiunii sociale. E un moralist fără moralism, un psiholog fără iluzii. Nu judecă personajele, ci le urmărește cu o ironie rece, dar empatică.…
…
continue reading
Feuerbach propune o întoarcere de la cer la pământ, de la teologie la antropologie. În „Esența creștinismului”, el susține că Dumnezeu nu este o ființă reală, exterioară omului, ci proiecția idealizată a esenței umane: toate calitățile divine - iubirea, rațiunea, voința - sunt, de fapt, ale omului, dar amplificate și înstrăinate. Religia devine ast…
…
continue reading
Schopenhauer pornește tot de la Kant, dar rupe cu optimismul idealismului german. Pentru el, lumea nu este în primul rând rațiune sau spirit, ci voință - o forță oarbă, irațională, mereu flămândă, care se manifestă în tot ce trăiește. În „Lumea ca voință și reprezentare”, distinge între aparență și esență: ceea ce vedem este doar fenomen, dar în sp…
…
continue reading
Hegel propune o viziune monumentală a realității ca proces rațional: tot ceea ce există, există pentru a fi gândit, iar adevărul nu e dat imediat, ci se desfășoară în timp, prin conflict și depășire. În centrul sistemului său stă dialectica: o logică a opozițiilor care nu se anulează, ci se integrează într-o sinteză superioară. Gândirea devine isto…
…
continue reading
Schelling încearcă să depășească opoziția clasică dintre natură și spirit. Dacă pentru Kant natura e un obiect al cunoașterii, iar pentru Fichte un obstacol pe care Eu-l îl depășește, la Schelling natura devine ea însăși spirit în devenire - o expresie vie, dinamică, a absolutului. În „Filozofia naturii”, tot ce e material, organic, fizic are o dim…
…
continue reading
Fichte pornește de la Kant, dar vrea să meargă mai departe: dacă nu cunoaștem lucrurile „în sine”, ci doar ceea ce conștiința noastră structurează, atunci întreaga realitate devine produs al activității subiectului. Astfel ia naștere „Doctrinele științei”, unde Eul nu e doar un punct de plecare psihologic, ci o forță activă, creatoare - principiul …
…
continue reading
Romantismul european nu este doar o mișcare literară sau artistică, ci o reacție profundă la secolul Luminilor, la Revoluție și la industrializare. Împotriva raționalismului abstract, romantismul pune accent pe sentiment, pe individualitate, pe legătura vie cu natura și trecutul. Istoria devine subiect de meditație, ruina un simbol, iar geniul crea…
…
continue reading
1
#165 - Gallienus
3:19:56
3:19:56
Відтворити пізніше
Відтворити пізніше
Списки
Подобається
Подобається
3:19:56
Într-una din perioadele cele mai întunecate ale imperiului roman, în care împărații abia reușesc să țină vreo doi-trei ani domnia avem o excepție despre care se vorbește mult prea puțin (dar nu la podcastul de istorie, desigur, unde reușim să facem o discuție scurtă de 3 ore). Gallienus, fiul lui Valerianus, nu doar că împarte domnia cu tatăl său, …
…
continue reading
Chateaubriand este glasul unei epoci sfâșiate între credință și ruină, între nostalgia vechii ordini și vertijul modernității. Convertit estetic și spiritual la creștinism după teroarea revoluționară, el scrie „Geniul creștinismului” ca o pledoarie nu pentru dogmă, ci pentru frumusețe: pentru ceea ce religiile, în special cea creștină, au oferit in…
…
continue reading
Constant și Madame de Staël se află în miezul tensiunii dintre idealurile Revoluției și dezamăgirile epocii napoleoniene. Amândoi gândesc libertatea, nu ca abstracție juridică, ci ca experiență vie, mereu negociată între rațiune, pasiune și istorie. Dacă pentru Constant libertatea individuală este o valoare modernă, diferită de participarea colecti…
…
continue reading
Friedrich Schiller (1759–1805) este unul dintre cei mai importanți dramaturgi, poeți și gânditori ai culturii germane. Reprezentant de marcă al clasicismului de la Weimar, alături de Goethe, Schiller a explorat în operele sale tensiunile dintre libertate și constrângere, ideal și realitate, pasiune și rațiune. De la drame revoluționare ca „Hoții”, …
…
continue reading
1
O privire spre începuturile creștinismului românesc | METOPE | T. Paleologu și invitatul Petre Guran
50:55
Astăzi îl am alături pe vechiul meu prieten, istoricul Petre Guran, cu care voi discuta despre studiul său recent, „Tâmplă, tâmplar, tâmplărie. O privire spre începuturile creștinismului românesc”. Ne vom apleca asupra originilor creștinismului în spațiul românesc prin dovezile materiale și etimologice care pot recalibra înțelegerea noastră istoric…
…
continue reading
1
#164 - Valerian
2:25:19
2:25:19
Відтворити пізніше
Відтворити пізніше
Списки
Подобається
Подобається
2:25:19
Dacă am sta să ne uităm la durata domniei lui Valerianus, după ce ne-am uitat la atât de multe domnii scurte și fragmentate, ar putea părea impresionant. Timp suficient să facă destule lucruri, v-ați spune, și când intrăm un pic în detalii, și aflăm că a împărțit imperiul în două și are și mai puțin imperiu de apărat… Doar că lucrurile nu sunt atât…
…
continue reading
Theodor Paleologu
…
continue reading
Goethe a fost poet, dramaturg, romancier, om de știință, funcționar de stat și gânditor – o veritabilă figură a omului renascentist târziu, un geniu universal al epocii moderne. Viața sa a traversat aproape întreaga epocă a Iluminismului, a Sturm und Drang, a Romantismului și începutul modernității germane. A fost, deopotrivă, clasic și romantic, r…
…
continue reading
Theodor Paleologu
…
continue reading
Johann Gottfried Herder este unul dintre fondatorii gândirii culturale moderne, un spirit care a refuzat sistemele rigide și a pus în centrul filozofiei viața, diversitatea și devenirea. Împotriva universalismului abstract al Luminilor, Herder afirmă că fiecare popor are o identitate proprie, un „geniu” specific, exprimat prin limbă, mituri, poezie…
…
continue reading
În acest episod special, stau de vorbă cu filozoful și eseistul german Wolfram Eilenberger, autorul volumului „Vremea magicienilor”. Discutăm despre Heidegger, Wittgenstein, Cassirer și Benjamin, dar și despre ce înseamnă să gândești într-o epocă de criză, despre filozofie ca formă de supraviețuire, despre stil, destin și puterea limbajului. Discuț…
…
continue reading
Kant pornește de la un conflict permanent în gândirea metafizică – încercarea de a demonstra rațional existența lui Dumnezeu, nemurirea sufletului sau libertatea voinței – și propune o schimbare de paradigmă: nu ne mai concentrăm pe obiectele presupuse ale cunoașterii, ci pe condițiile subiectului care cunoaște. Astfel ia naștere Idealismul transce…
…
continue reading
Theodor Paleologu
…
continue reading
Joseph de Maistre este celălalt mare critic al Revoluției franceze, alături de Edmund Burke, dar abordarea lui e mult mai tăioasă și mai condensată. Scrie scurt, ironic, cu o vervă care amintește de Voltaire, deși convingerile sale sunt exact pe dos. E un catolic ultramontan până în măduva oaselor, apărător fanatic al autorității papale și convins …
…
continue reading
1
#163 - Trebonianus Gallus
2:18:21
2:18:21
Відтворити пізніше
Відтворити пізніше
Списки
Подобається
Подобається
2:18:21
„În momentul în care simți că ai încredere în cineva, trimite-l la granița dunăreană să afli ce fel de om e”. Cam ăsta pare să fie motto-ul crizei celui de-al treilea secol. Să începem cu Trebonianus Gallus. Guvernatorul Moesiei care temporizează invazia goților suficient cât să ajungă Decius în zonă este cel ce-și asumă responsabilitatea conduceri…
…
continue reading
Theodor Paleologu
…
continue reading
Astăzi am vorbit despre Edmund Burke, primul mare critic al Revoluției franceze, autorul celebrei cărți „Reflecții asupra Revoluției din Franța”, publicată în 1790. Ce m-a fascinat la el este forța cu care a intuit încă din primele momente pericolul unei revoluții abstracte, conduse de intelectuali lipsiți de experiență concretă. Burke, fidel tradi…
…
continue reading
În secolul Luminilor, pornografia nu e doar un fenomen marginal sau scandalos – devine un instrument ideologic, un simptom al eliberării de sub tutela Bisericii și al răsturnării valorilor tradiționale. Spre deosebire de epocile anterioare, în secolul XVIII are loc o explozie a literaturii pornografice, mai ales în Franța, în paralel cu radicalizar…
…
continue reading
Revoluția Franceză este un uriaș laborator politic și ideologic, în care ideile iluminismului – moderate, radicale sau populiste – se confruntă cu realitățile crude ale violenței, fricii și conflictelor de clasă. De la convocarea Stărilor Generale în 1789 și proclamarea unei Constituții de către a Treia Stare, până la răsturnarea monarhiei, instaur…
…
continue reading
